Noua Comisie Europeană, care va conduce UE din noiembrie, a făcut din combaterea ambiţioasă a schimbărilor climatice, ca lider mondial, obiectivul central al mandatului său, numind un super-vicepreşedinte pentru această problemă.

Provocarea a devenit cu atât mai urgentă cu cât oamenii de ştiinţă afirmă că prognozele actuale ale ONU privind încălzirea globală sunt depăşite, iar temperaturile medii cresc mai repede decât se prevedea.

Frans Timmermans, care a ratat funcţia la vârful Comisiei, este noul boss verde la Bruxelles, însărcinat cu reorientarea Uniunii către un viitor cu energie curată şi activităţi neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Sarcina uriaşă înseamnă că va conduce activitatea comisarilor care se ocupă de energie, pescuit, agricultură, transporturi şi siguranţa alimentară, totul sub titulatura de vicepreşedinte executiv pentru "Pactul Ecologic European". De asemenea, el va prelua şi postul pentru acţiune climatică de la spaniolul Miguel Arias Canete, care a negociat în numele celor 28 de state din UE Acordul de la Paris privind schimbările climatice, din 2015.

"Este unul din cei mai importanţi politicieni din lume, cu puteri foarte mari", a afirmat Pascal Canfin, preşedintele comisiei pentru mediu a Parlamentului European. "Înţelege foarte bine că are o fereastră politică excepţională. Are mijloacele pentru succes".

O taxă vamală pe carbon?

Cu toate acestea, unii, cum ar fi Jeremy Wates, şeful Biroului European pentru Mediu - organizaţie neguvernamentală de la Bruxelles - au deplâns ceea ce el numeşte lipsa de competenţe "semnificative" în domeniul mediului ale candidaţilor pentru viitoarea Comisie Europeană.

Partidul Verzilor din Parlamentul European a fost un critic chiar mai acid al insuficienţei acţiunilor. "Cuvântul 'climă' nu apare în titulatura portofoliilor", a observat eurodeputata Karima Delli. Colegii săi Michele Rivasi şi David Cormand au declarat că se aşteaptă ca noul executiv să se retragă din acordurile de liber schimb, pe care le consideră dăunătoare pentru planetă.

Noua preşedintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis că va face din combaterea schimbărilor climatice una din principalele priorităţi ale mandatului său de cinci ani. Fosta titulară a ministerului apărării din Germania a acordat echipei sale un termen de 100 de zile pentru a propune un acord care ar urma să facă din Europa primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. În acest scop, ea doreşte să obţină extinderea sistemului european de comercializare a emisiilor de CO2 pentru a acoperi şi transportul maritim, reducerea gratuităţilor pentru aviaţie şi adoptarea unei taxe vamale pe carbon care ar impune tarife mai ridicate asupra bunurilor de import produse prin procese cu emisii intensive de gaze cu efect de seră.

Ţările europene "de categorie grea" - Franţa şi Germania - susţin combaterea mai viguroasă a schimbărilor climatice. Parisul a argumentat de mai multă vreme ideea taxei pe carbon, iar Berlinul a prezentat la 20 septembrie un plan în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru combaterea încălzirii globale.

Obiective ambiţioase

Von der Leyen va trebui să convingă patru state reticente din UE - Cehia, Estonia, Ungaria şi Polonia - să susţină ambiţia de a face Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050. Aceste ţări, care depind de arderea combustibililor fosili, au susţinut anul acesta că tranziţia către energia curată ar fi prea costisitoare.

Von der Leyen a reacţionat propunând un fond pentru tranziţie, ca modalitate de împărţire a costurilor. Ideea a iritat însă alte state membre, presate deja să contribuie mai mult pentru acoperirea deficitului bugetar produs de probabilul Brexit.

Cealaltă provocare majoră este stabilirea unor obiective mai ambiţioase pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030. În prezent, acestea sunt fixate la 40% din nivelul din 1990, însă von der Leyen doreşte mai mult, pentru atingerea ţintelor din Acordul de la Paris privind clima - o reducere de 50% sau chiar 55%.

Capacitatea preşedintei Ursula von der Leyen de a-şi transpune în realitate promisiunile zeloase va fi în centrul atenţiei în lunile şi anii care vin. "Aceasta este probabil problema care îi va defini în cea mai mare măsură mandatul", a apreciat Canfin.