Partidul pro-european aflat la guvernare în Republica Moldova, Acţiune şi Solidaritate (PAS), se situează în fruntea clasamentului în majoritatea consiliilor raionale, conform procentului acumulat în alegerile locale desfăşurate duminică - peste 40% din voturile exprimate. Este vorba de 19 raioane, din centrul şi sudul ţării. Totuşi, PAS nu a reuşit să câştige primăriile din oraşele mari la acest scrutin, despre care observatorii au spus că a fost marcat de ingerinţe străine şi de excluderea unui partid pro-rus.   

         Conform datelor comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), cei 1 086 de consilieri raionali şi municipali aleşi la 5 noiembrie 2023 reprezintă 21 de formaţiuni politice şi 16 candidaţi independenţi. Cele mai multe mandate le-a obţinut Partidul Acţiune şi Solidaritate (357) şi Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (256), urmate de alte formaţiuni politice.

         Din 34 de consilii raionale şi municipale, în şapte va exista o majoritate absolută formată de o singură formaţiune politică. Partidul Acţiune şi Solidaritate va deţine majoritatea în patru consilii locale (Călăraşi, Criuleni, Ialoveni şi Străşeni), Partidul Socialiştilor din Republica Moldova - în trei (Briceni, Donduşeni şi Ocniţa).  

         Consiliul municipal Chişinău ales după scrutinul din 5 noiembrie va fi reprezentat de şapte formaţiuni politice: Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor, Platforma Demnitate şi Adevăr, Mişcarea Alternativa Naţională, Partidul "Renaştere". Printre consilierii municipali ai capitalei se numără fostul preşedinte Igor Dodon.

         În ceea ce priveşte rezultatele pentru Primăria capitalei Chişinău, candidatul Mişcării Alternativa Naţională, actualul primar general al Chişinăului, Ion Ceban, a fost reales din primul tur pentru al doilea mandat, cu 50,62% din voturi.

         Comisia Electorală Centrală a informat că la alegerile locale au participat circa 1.500.000 de votanţi, ceea ce reprezintă peste 41,4% din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale. Dintre aceştia, 55,36% au fost femei şi 44,64% au fost bărbaţi. Persoanele între 56 şi 75 de ani au reprezentat categoriile de vârstă cu cea mai mare prezenţă de vot (aproximativ 60%). În schimb, doar 26 la sută dintre tinerii cu drept de vot au participat la scrutin. Cei aproximativ 70.000 de tineri care au votat reprezintă peste 9 la sută din electoratul de toate vârstele din Republica Moldova, potrivit datelor CEC.

         La 19 noiembrie 2023 va fi organizat turul doi de scrutin în 265 de localităţi unde niciunul dintre candidaţii la funcţia de primar nu a acumulat majoritatea simplă a voturilor necesare pentru a fi declarat ales. Totodată, în opt circumscripţii cu o prezenţă la urne sub pragul de validare vor fi organizate alegeri repetate, iar în alte două, unde nu au avut loc alegeri pentru funcţia de primar, alegeri parţiale. În restul 623 de localităţi primarul a fost ales din primul tur cu peste jumătate din voturile valabil exprimate.

Scrutinul, desfăşurat sub semnul unor acuzaţii de interferenţă străină

         Alegerile de duminică pentru desemnarea a 12.000 de oficiali locali, inclusiv a primarului capitalei Chişinău, au fost considerate un test al cursului pro-european al preşedintei ţării, Maia Sandu, şi au avut loc într-un context de acuzaţii de interferenţă rusă. Moscova neagă că ar fi intervenit în alegeri.   

         În perioada premergătoare votului, autorităţile moldovene au acuzat Rusia că a "cumpărat" voturi prin direcţionarea a 5 milioane de dolari către "grupuri criminale" conduse de omul de afaceri fugar Ilan Şor, care a fost condamnat în contumacie pentru implicare în fraude bancare în Moldova. Invocând raţiuni de securitate naţională, autorităţile de la Chişinău au interzis participarea în alegeri a partidului "Şansă", formaţiune legată de oligarhul fugar pro-rus Ilan Şor.

         Astfel, cu două zile înaintea scrutinului, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a dispus anularea înregistrării tuturor candidaţilor Partidului politic "Şansă". Decizia a fost luată în contextul raportului prezentat de Serviciul de Informaţii şi Securitate privind implicarea Federaţiei Ruse în alegerile locale prin finanţarea grupului criminal condus de Ilan Şor.

         Birouri electorale ale secţiilor de votare au aplicat ştampila cu menţiunea "Retras" în toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenţilor electorali desemnaţi de Partidul "Şansă". Ca urmare, în satele Chioselia Rusă şi Cotovscoe din UTA Găgăuzia nu au avut loc alegeri pentru funcţia de primar, iar în comuna Cealîc, raionul Taraclia, alegătorii nu au participat la alegerea consiliului local.

OSCE remarcă interferenţele străine, dar critică şi restricţiile impuse de autorităţi

         Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a estimat luni că alegerile locale desfăşurate în Republica Moldova au fost organizate eficient, dar interferenţele externe şi restricţiile impuse de guvern, precum excluderea din cursă a unui partid de opoziţie sau interzicerea unor surse media, au avut un impact negativ asupra scrutinului, potrivit raportului preliminar al misiunii de observatori internaţionali.

         ''Schimbări legislative efectuate în octombrie care au împiedicat candidaţii unui partid dizolvat mai devreme în cursul anului (partidul "Şor", n.red.) să candideze în alegeri rămân discutabile, mai ales în cazul candidaţilor suspectaţi, dar nu judecaţi şi condamnaţi pentru vreo infracţiune. Cu mai puţin de 48 de ore înaintea deschiderii secţiilor de vot, o interdicţie generală a fost impusă tuturor celor 8.605 candidaţi nominalizaţi de un partid (partidul "Şansă", n.red.), contrar angajamentelor asumate de toate statele OSCE şi altor standarde internaţionale pentru alegeri democratice", semnalează raportul OSCE. Pe de altă parte, "în general, afluxul de fonduri străine şi ilicite şi stimulentele monetare folosite pentru a influenţa opţiunea votanţilor au distorsionat campania", se arată în acelaşi document. 

         De asemenea, "restricţiile faţă de libertatea de exprimare nu par a fi proporţionale cu încălcările comise, conform normelor internaţionale privind drepturile omului", se mai spune în raport, cu referire la suspendarea mai multor instituţii media din cauza preocupărilor legate de securitatea naţională, dezinformare şi presupus control al posturilor de către persoane sau companii aflate sub sancţiuni internaţionale, ''deşi organismul naţional al audiovizualului nu a constatat că posturile (respective) ar fi răspândit dezinformări''.

Preşedintele Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova: UE trebuie să sprijine în continuare autorităţile proeuropene de la Chişinău

         Uniunea Europeană trebuie să sprijine în continuare autorităţile proeuropene de la Chişinău, atât financiar, cât şi tehnic, şi să le ofere cetăţenilor din Republica Moldova o perspectivă europeană clară prin începerea negocierilor de aderare la UE, a declarat luni, pentru AGERPRES, preşedintele Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, eurodeputatul Siegfried Mureşan, referitor la rezultatele alegerilor locale desfăşurate duminică în Republica Moldova.

         ''Cu cât oamenii vor vedea mai clar că Uniunea Europeană este decisă să ajute pe termen lung Republica Moldova, că este deschisă calea spre aderare, cu atât capacitatea Rusiei de a manipula oamenii şi a influenţa deciziile de la Chişinău va continua să scadă'', a afirmat care este şi vicepreşedinte al grupului europarlamentar al Partidului Popular European (PPE). În opinia sa, Rusia rămâne o ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova, iar faptul că oligarhii sprijiniţi de Federaţia Rusă au încercat din nou să destabilizeze situaţia din ţară cu ocazia alegerilor locale reprezintă un motiv în plus pentru a spori sprijinul european pentru Republica Moldova. ''Acest lucru este în interesul fundamental al Uniunii Europene fiindcă siguranţa noastră, în interiorul UE, depinde şi de cât de sigură şi stabilă va fi Moldova în următorii ani'', a spus Mureşan,

         De altfel, Uniunea Europeană a crescut, în ultimii ani, sprijinul pe care îl oferă Republicii Moldova în domeniul securităţii. Exemple menţionate în acest sens de eurodeputatul român sunt crearea unei misiuni civile de parteneriat a UE la Chişinău care sprijină activ Republica Moldova în domeniul securităţii şi adoptarea unui regim de sancţionare a oligarhilor care încearcă să destabilizeze Republica Moldova.