Trecerea la o economie sustenabilă, "verde", poate fi o chestiune foarte costisitoare, după cum a arătat clar executivul european prin lansarea unui plan în valoare de un trilion de euro (o mie de miliarde) pentru a finanţa obiectivul său ca până în 2050 întregul bloc european să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2.

Această sumă, o investiţie pe 10 ani ce va fi finanţată din fonduri publice şi private, face parte din aşa-numitul "Green Deal" european - o modalitate ambiţioasă de a regândi sectoarele economic, de transport şi cel energetic astfel încât Europa să devină un far călăuzitor în lupta împotriva încălzirii globale.

Şeful Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care a făcut din acest proiect punctul central al mandatului ei ce a început luna trecută, a prezentat acest plan, la data de 14 ianuarie, în Parlamentul European, la Strasbourg.

Odată cu aceste măsuri apar şi unele oportunităţi de creştere, a subliniat ea. Însă, în orice caz, "costurile eşecului de a acţiona în acest domeniu ar fi enorme... aşa că nu avem altă opţiune decât să investim acum în acest lucru".

Acest mesaj este susţinut şi de lucrări ştiinţifice recente care atrag atenţia asupra concentraţiilor de dioxid de carbon care încălzesc planeta mai rapid decât se preconiza atunci când s-a convenit asupra Acordului climatic de la Paris, în 2015.

Pentru a contribui la rezolvarea problemei dificile de a pune regiunile din UE care sunt dependente de cărbune - spre exemplu Polonia, Republica Cehă şi părţi din Germania - pe calea energiilor regenerabile, Comisia a propus un "mecanism de tranziţie justă" prin care să sprijine financiar schimbările profunde necesare.

– O cale "dificilă" -

Obiectivul său este de a face disponibilă suma de 100 de miliarde de euro pe an, ca un "angajament de solidaritate şi justeţe pentru cei care se confruntă cu cele mai dificile provocări pe acest drum pe care ne angajăm împreună", a declarat în faţa europarlamentarilor vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans.

În centrul acestui mecanism se va afla un fond european de tranziţie în valoare de 7,5 miliarde de euro, pe perioada următorului buget european pe termen lung, din 2021 până în 2027, ca parte a unor cheltuieli "de coeziune" menite să susţină dezvoltarea regională.

Deşi este deschis pentru toate statele membre, el a fost gândit pentru cei care trebuie să renunţe la energia din combustibili fosili.

"Noi trimitem un mesaj către minerii de cărbune din Asturias (Spania), Macedonia de Vest (Grecia) sau din Silezia (o regiune ce include părţi din Polonia, Republica Cehă şi Germania) şi până la cei care extrag turbă în Irlanda", a susţinut Timmermans.

"Noi înţelegem că aveţi de parcurs un drum mai greu spre neutralitatea climatică... un drum care pare descurajant astăzi", a adăugat el. Mecanismul de tranziţie "este un angajament că UE este alături de voi pe acest drum".

Comisia doreşte ca acest fond să încurajeze investiţii echivalente de la statele membre şi să impulsioneze activităţile din sectorul privat în domenii precum protecţia mediului, creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi creşterea utilizării energiilor regenerabile. Banca Europeană de Investiţii va deveni o "bancă pentru climă", oferind împrumuturi pentru a atinge acest obiectiv european.

Comisia susţine că este nevoie de investiţii suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an pentru a finanţa această trecere, care va aduce şi schimbări sociale pe măsură ce populaţia se va adapta la noile politici pentru transport, energie şi agricultură.

O parte din diferenţa dintre mecanismul de tranziţie şi proiecţiile de cost va fi acoperită din un sfert din bugetul european pe termen lung, conform unei propuneri a Comisiei anterioare.

– Polonia neconvinsă -

Un acord final cu privire la direcţia ce trebuie urmată trebuie negociat între Comisie, Parlamentul European şi statele membre.

Polonia a refuzat până acum să semneze acest proiect, invocând costurile sociale şi economice pe care le implică.

De asemenea, mai este şi o dezbatere dificilă cu privire la energia nucleară care trebuie să ajungă la o concluzie.

Franţa susţine energia nucleară, pe care îşi sprijină economia, ca pe o sursă de energie relativ benefică atunci când vine vorba despre emisii poluante. Republica Cehă şi Ungaria apără de asemenea energia nucleară, ca parte a mixului lor energetic.

Însă alte state membre, precum Luxemburg sau Austria, se opun cosmetizării energiei nucleare în energie verde.