Ţările din UE cu cele mai bune performanţe digitale sunt lideri şi pe plan mondial

Finlanda, Suedia, Danemarca şi Ţările de Jos sunt liderii la nivelul Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte performanţa globală în domeniul digital, conform Indicelui internaţional al economiei şi societăţii digitale (I-DESI) care monitorizează performanţele digitale globale din Europa şi urmăreşte progresele înregistrate de ţările UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală. Conform I-DESI, publicat joi de Comisia Europeană (CE), ţările din UE care au cele mai bune performanţe digitale sunt lideri şi pe plan mondial, dar cele mai mari economii din UE nu sunt şi primele pe plan digital, ceea ce arată că ritmul procesului de transformare digitală trebuie accelerat pentru ca UE să poată realiza cu succes cele două transformări – cea digitală şi cea verde.

Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI)

Indicele DESI pentru anul acesta arată că s-au înregistrat progrese în toate statele membre şi în toate domeniile-cheie evaluate în cadrul indicelui. În ultimii cinci ani, Irlanda a înregistrat cele mai importante progrese, urmată de Ţările de Jos, Malta şi Spania. Performanţele acestor ţări se situează cu mult peste media UE.

Aceste progrese sunt cu atât mai relevante în contextul pandemiei de COVID-19, care a demonstrat rolul esenţial pe care îl au în prezent tehnologiile digitale, care ne permit să lucrăm în continuare, monitorizează răspândirea virusului sau accelerează cercetarea pentru dezvoltarea de tratamente şi vaccinuri.

Mai mult, indicatorii DESI relevanţi pentru redresare arată că statele membre ale UE ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a îmbunătăţi acoperirea reţelelor de foarte mare capacitate, pentru a aloca spectru 5G astfel încât să se permită lansarea comercială a serviciilor 5G, pentru a îmbunătăţi competenţele digitale ale cetăţenilor şi pentru a aprofunda procesul de digitalizare a întreprinderilor şi a sectorului public.

„Criza declanşată de COVID-19 a demonstrat cât de important este pentru cetăţeni şi întreprinderi să fie conectaţi şi să interacţioneze online. Vom continua să colaborăm cu statele membre pentru a identifica domeniile în care sunt necesare mai multe investiţii, astfel încât toţi europenii să poată beneficia de serviciile şi inovaţiile digitale”, a declarat vicepreşedinta executivă a CE Margrethe Vestager, citată într-un comunicat al Comisiei Europene.

La rândul său, comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a adăugat că datele publicate joi arată că întreprinderile utilizează acum, mai mult ca oricând, soluţii digitale. ”Trebuie să ne asigurăm că acest lucru este valabil şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi că cele mai avansate tehnologii digitale sunt disponibile şi utilizate pe scară largă în toate sectoarele economiei”, a spus el.

În contextul Planului de redresare pentru Europa, adoptat la 27 mai 2020, DESI va oferi analize specifice fiecărei ţări, care vor sta la baza recomandărilor din domeniul digital ce vor formulate în cadrul semestrului european. Acest lucru va permite statelor membre să răspundă nevoilor lor în materie de reforme şi de investiţii şi să acorde prioritate acestor nevoi, facilitând astfel accesul la Mecanismul de redresare şi rezilienţă în valoare de 560 de miliarde de euro. Mecanismul va pune la dispoziţia statelor membre fonduri menite să sporească rezilienţa economiilor lor şi să asigure faptul că investiţiile şi reformele vor sprijini tranziţia verde şi tranziţia digitală.

         Principalele constatări în cele cinci domenii digitale

Indicele economiei şi societăţii digitale urmăreşte progresele înregistrate în statele membre în cinci domenii de politică principale, şi anume conectivitatea, competenţele digitale, utilizarea internetului de către persoane fizice, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi şi serviciile publice digitale.

Conectivitatea s-a îmbunătăţit, dar încă mai sunt multe de făcut pentru a răspunde nevoilor aflate în creştere rapidă. Statele membre lucrează la transpunerea în legislaţia naţională a noilor norme ale UE adoptate în 2018, în vederea promovării investiţiilor în reţelele de foarte mare capacitate, atât fixe, cât şi mobile. În 2019, 78 % din gospodării aveau un abonament la internet fix în bandă largă, în creştere faţă de 70 % acum 5 ani, şi aproape întreaga populaţie europeană beneficiază de acoperirea reţelelor 4G. Cu toate acestea, doar 17 state membre au alocat deja un spectru în benzile „pionier” 5G, cu cinci mai multe decât anul trecut. Finlanda, Germania, Ungaria şi Italia sunt cele mai avansate în ceea ce priveşte pregătirea pentru 5G. 44 % din locuinţele din UE au la dispoziţie reţele de bandă largă de foarte mare capacitate fixe.

Sunt necesare progrese suplimentare în ceea ce priveşte competenţele digitale, cu atât mai mult cu cât criza declanşată de COVID-19 a demonstrat că aceste competenţe sunt esenţiale pentru ca cetăţenii să poată avea acces la informaţii şi servicii. O mare parte a populaţiei UE, mai precis 42 %, încă nu are nici măcar competenţe digitale de bază. În 2018, aproximativ 9,1 milioane de persoane lucrau ca specialişti în TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor) în întreaga UE, cu 1,6 milioane mai mult decât cu 4 ani în urmă. 64 % din întreprinderile mari şi 56 % din IMM-urile care au recrutat specialişti în domeniul TIC în 2018 au raportat că au găsit foarte greu persoane care să ocupe posturile vacante de specialist în TIC.

Cu toate că pandemia a cauzat o creştere bruscă a utilizării internetului, această tendinţă era deja prezentă înainte de criză, 85 % din populaţie utilizând internetul cel puţin o dată pe săptămână (în creştere faţă de 75 % în 2014). Utilizarea apelurilor video a crescut cel mai mult, de la 49 % din utilizatorii de internet în 2018, la 60 % în 2019. Serviciile bancare şi cumpărăturile prin internet sunt, de asemenea, mai populare decât în trecut, fiind folosite de 66 % şi, respectiv, 71 % din utilizatorii de internet.

Întreprinderile devin tot mai digitalizate, în special întreprinderile mari. 38,5 % din întreprinderile mari se bazează deja pe servicii de cloud avansate, iar 32,7 % au raportat că utilizează analiza volumelor mari de date. Cu toate acestea, marea majoritate a IMM-urilor nu utilizează încă aceste tehnologii digitale; doar 17 % dintre IMM-uri utilizează servicii de cloud şi doar 12 % recurg la analiza volumelor mari de date. În ceea ce priveşte comerţul electronic, în 2019 doar 17,5 % din IMM-uri au vândut online produse sau servicii, în urma unei foarte uşoare creşteri de 1,4 puncte procentuale, în comparaţie cu 2016. În schimb, 39 % din întreprinderile mari au realizat vânzări online în 2019.

Pentru a stimula comerţul electronic, UE a convenit asupra unei serii de măsuri, de la eliminarea barierelor transfrontaliere nejustificate şi facilitarea livrărilor transfrontaliere mai ieftine de colete, până la asigurarea protecţiei drepturilor consumatorilor online şi promovarea accesului transfrontalier la conţinutul online. Începând din luna decembrie 2018, consumatorii şi întreprinderile au dreptul să găsească cele mai bune oferte online în întreaga UE fără a fi discriminaţi în funcţie de cetăţenie sau de reşedinţă.

În sfârşit, se conturează o tendinţă de creştere a utilizării serviciilor publice digitale în domeniul e-guvernării şi al e-sănătăţii, creştere care permite sporirea eficienţei şi realizarea de economii de către guverne şi întreprinderi, îmbunătăţirea transparenţei şi asigurarea unui grad mai înalt de participare a cetăţenilor la viaţa politică. 67 % din utilizatorii de internet care au trimis formulare administraţiei lor publice în 2019 utilizează acum canalele online (faţă de 57 % în 2014), ceea ce demonstrează avantajul serviciilor bazate pe TIC faţă de cele bazate pe hârtie. Cele mai bune performanţe în acest domeniu sunt înregistrate de Estonia, Spania, Danemarca, Finlanda şi Letonia.

         România – locul 26 din cele 28 de state membre ale UE

România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul DESI pentru 2020. Întrucât cifrele fac referire la anul 2019, Regatul Unit este inclus în DESI pentru 2020 şi în mediile calculate la nivelul UE. România este devansată de Italia şi urmată de Grecia şi Bulgaria, situate pe ultimele două locuri ale clasamentului.

Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanţa României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situaţie este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar şi de evoluţiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani, se spune în raportul pentru ţara noastră publicat pe site-ul Comisiei Europene.

România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză şi disponibilităţii ample a reţelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuinţele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puţin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale cel puţin elementare. România este bine poziţionată în ceea ce priveşte absolvenţii TIC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toţi absolvenţii (media UE: 3,6%); cu toate acestea, în ceea ce priveşte serviciile publice digitale şi utilizarea serviciilor de internet, performanţa României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.