Guvernul Greciei a salutat cu prudenţă un plan al Bruxellesului de reformare a sistemului precar de azil în Uniunea Europeană, dar organizaţiile caritabile care lucrează pe teren cu refugiaţii au condamnat continuarea unei „politici scandaloase de izolare”.

„Noul pact pentru migraţie şi azil”, dezvăluit în 23 septembrie, cere o atitudine mai strictă privind returnarea migranţilor care nu au dreptul de a rămâne în UE şi înăsprirea controalelor la frontiere.

Astfel de măsuri sunt încântătoare pentru guvernul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis, care a aplicat o politică dură de migraţie de când a preluat puterea, în urmă cu un an.

Singura deficienţă, din punctul de vedere al Greciei, este renunţarea de către Comisie la redistribuirea azilanţilor între ţările UE pe baza unor cote - un plan adus în discuţie prima oară în timpul crizei migraţiei din 2015, dar care a eşuat din cauza opoziţiei mai multor state membre.

Pactul „merge în direcţia corectă, sunt incluse principalele noastre poziţii, dar suntem dezamăgiţi de redistribuire, am fi preferat un model diferit”, a declarat televiziunii publice ERT secretarul serviciului grec pentru azil, Manos Logothetis.

Mitsotakis însuşi a repetat apelurile la o „politică de azil echilibrată” şi a subliniat „nevoia de a împărţi responsabilităţile în mod echitabil”.

Ce-i prea mult e prea mult

La fel ca Italia şi Spania, Grecia se află la limita sudică a UE, ceea ce face să fie unul din principalele puncte de sosire a migranţilor în Uniune.

Geografia a făcut din această ţară o susţinătoare neobosită a ideii că solicitanţii de azil - care sosesc aproape zilnic din Turcia vecină pe insulele din Marea Egee - trebuie distribuiţi corect.

Guvernul grec a avut de multă vreme greutăţi cu gestionarea supraaglomerării în lagărele din cele cinci insule afectate cel mai puternic de sosiri, în special după ce lagărul Moria din Lesbos a ars în 8 şi 9 septembrie.

Jumătate din cei 24.000 de migranţi înghesuiţi în lagăre din Grecia se află încă în Lesbos.

Autorităţile s-au grăbit să creeze un sit provizoriu pentru cei rămaşi fără adăpost din cauza incendiului, dar grupurile caritabile sunt deja indignate de condiţiile de acolo.

„Comisia a promis că 'nu va mai fi o Moria', în timp ce a construit un nou lagăr de izolare în Lesbos, unde condiţiile sunt groaznice”, a scris pe Twitter Centrul Juridic Lesbos, care oferă informaţii şi asistenţă juridică migranţilor de pe insulă.

Alte grupuri care lucrează pe teren cu migranţii au arătat cozile obositoare la care trebuie să stea oamenii pentru a primi o masă pe zi, lipsa saltelelor şi imposibilitatea respectării măsurilor de control al infectării cu coronavirus, cum ar fi distanţarea socială.

„Le-am prezentat permanent costul uman al acestei politici scandaloase de izolare în faţa liderilor din capitalele europene, comisarilor de la Bruxelles şi cetăţenilor, prin intermediul presei, dar nimic nu pare să ducă la o schimbare politică radicală, necesară cu disperare”, a scris pe Twitter Christos Christou, preşedintele Medici Fără Frontiere (MSF).

„Ce-i prea mult e prea mult. Gata cu minciunile”, a adăugat el.

MSF este una din puţinele organizaţii cărora autorităţile din Grecia îşi permit să vină în ajutorul solicitanţilor de azil care au ajuns să doarmă pe marginea drumului după distrugerea lagărului de la Moria.

         Harta procentajelor de aprobare a solicitărilor de azil în ţările europene, în 2019

Până acum, în noul lagăr temporar din Lesbos s-au mutat aproape 9400 de oameni, a declarat filiala din Grecia a Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

Purtătoarea de cuvânt Stella Nanou a declarat AFP că autorităţile trebuie „să pună capăt situaţiei precare pentru mii de refugiaţi din insulele greceşti şi să accelereze transferul lor în siguranţă şi ordine către locuri de cazare corespunzătoare pe continent”.

Sub presiune

Grecia a transferat deja mii de oameni din insule de la începutul lui 2020, dar lagărele sunt în continuare sub o presiune ridicată.

Miercuri, ministrul pentru migraţie Notis Mitarachi a afirmat că un lagăr din Lesbos unde sunt găzduiţi 1000 de refugiaţi vulnerabili va fi închis, ca şi spaţiul de cazare asigurat de voluntari cunoscut sub numele de Pikpa.

Tabăra Pikpa a fost fondată în 2012 de Efi Latsoudi, susţinător al cauzei migranţilor, unul din câştigătorii Premiului Nansen pentru Refugiaţi acordat de UNHCR în 2016.

Acolo sunt găzduiţi în prezent circa 100 de oameni şi li se oferă refugiaţilor acces la asistenţă medicală, educaţie şi asistenţă juridică.

„Un astfel de spaţiu de cazare alternativ ar trebui păstrat până la asigurarea unei soluţii mai viabile”, a spus Nanou, purtătoarea de cuvânt a UNHCR.