Atunci când tânărul Joseph, în vârstă de 18 ani, a cumpărat o pastilă la un târg de distracţii din staţiunea Cannes, de pe Riviera Franceză, a fost convins că este morfină. El nu a ştiut că ar putea conţine un puternic analgezic pe bază de opioide denumit fentanyl, din care sunt suficiente câteva miligrame pentru a ucide.

Joseph a murit de supradoză, mai târziu, în cursul acelei seri, în decembrie 2016. Înainte, el mai luase un medicament împotriva anxietăţii, iar cocktailul de substanţe l-a ucis.

Astfel de tragedii au devenit lucruri obişnuite în Statele Unite, unde, conform guvernului, fentanylul şi alte opioide sintetice (artificiale) au ucis 32.000 de oameni în 2018.

Până acum, Europa a reuşit să evite o criză de asemenea proporţii, dar poliţia şi experţii avertizează că Bătrânul Continent poate fi încă lovit.

Din ce în ce mai mult fentanyl se găseşte pe piaţă şi conduce la o creştere a deceselor în urma supradozelor din unele ţări.

"În afara unor circumstanţe cu adevărat specifice, aşa cum este cazul persoanelor bolnave de cancer în stadii terminale, consumul de fentanyl este mai periculos decât un joc de-a ruleta rusească", a declarat mama lui Joseph, Juliette Boudre.

Fiul ei a devenit mai întâi dependent de tranchilizante, după care a trecut treptat la analgezice de tipul codeinei.

– Ucigaş în serie –

"Lucrul cel mai îngrijorător cu privire la fentanyl este profilul consumatorilor", a comentat Les Fiander, şeful echipei Europol de luptă împotriva drogurilor.

"Consumatorii sunt foarte tineri şi nu ştiu exact ce consumă pentru că fentanylul este deseori amestecat cu alte droguri, cu heroină, cu cocaină. Acest lucru reprezintă un uriaş pontenţial pericol pentru indivizii care nu tolerează opioidele", a adăugat el.

Cum a devenit fentanylul cel mai letal opiod în SUA?

Cu câteva luni înainte, unul dintre muzicienii legendari ai anilor '80, Prince, a murit la vârsta de 57 de ani din cauza unei supradoze accidentale de fentanyl. Moartea lui simbolizează tragediile produse de această substanţă care, în SUA, a devenit un veritabil criminal în serie.

Acest drog este disponibil pe reţetă de la doctor sub forma de plasture anti-durere, spray nazal sau pastilă care trebuie dizolvată sub limbă. Mulţi pacienţi ajung la supradoză după ce greşesc în dozajul zilnic al fentanylului prescris de medic sau după ce cumpără fentanyl sau alte opioide pe sub mână.

De 50 de ori mai puternic decât heroina şi de până la 100 de ori mai puternic decât morfina, acest opioid poate să fie şi produs ilegal, de obicei în China şi Mexic. El poate fi comandat şi de pe dark net şi ajunge prin poştă sub formă de pudră sau tablete.

Bătălia fără sfârşit a Americii cu fentanylul

https://www.youtube.com/watch?v=rz_NPM3BFzc&feature=youtu.be

Substanţa de culoare gălbuie este apoi fumată, trasă pe nas, injectată sau transformată într-o tabletă. Chiar şi 2 miligram ede fentanyl pot fi letale, echivalentul a două grăunţe de nisip. Iar traficanţii şi consumatorii sunt rareori capabili să măsoare cu precizie cantităţile.

– Coborârea în iad –

Epidemia din SUA a fost declanşată de medici, păcăliţi de unii reprezentanţi ai industriei farmaceutice şi care au prescris prea multor pacienţi medicamente pe bază de opioide împotriva durerilor.

Preşedintele Donald Trump a declarat criza opioidelor drept o "urgenţă de sănătate publică" în octombrie 2017.

Situaţia în Europa este însă diferită, conform experţilor chestionaţi de AFP.

Medicii sunt atenţi să nu supraprescrie opioide aşa cum este fentanylul unor pacienţi care nu au nevoie de astfel de medicamente, susţine Paul Griffiths, director ştiinţific al Centrului European de Monitorizare a drogurilor şi dependenţei de droguri (EMCDDA).

Chiar şi aşa, o serie de opioide prescrise în Europa încep să provoace îngrijorări, în special tramadolul care poata da dependenţă şi poate duce la supradoze dacă nu este folosit corespunzător.

Criza din SUA i-a îngrijorat pe consumatorii europeni obişnuiţi cu drogurile tari, susţine Magali Martinez, cercetătoare în cadrul Centrului francez de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (OFDT). “Majoritatea lor consideră fentanylul periculos din cauza riscului ridicat de supradoză", conform lui Martinez. Însă, a adăugat ea, acest medicament este perceput şi drept "neinteresant" (de către consumatorii de droguri) pentru că "efectul său este descris mai degrabă drept debilitant decât euforic".

Dependenţa de fentanyl în Europa este rară, dar totuşi există astfel de cazuri.

Cât de accesibile sunt drogurile în diferite regiuni?

Jacques, al cărui nume real a fost schimbat pentru a-i păstra identitatea ascunsă, a devenit dependent de acest opioid, deşi lucrează în sectorul medical şi este conştient de riscul de dependenţă.

Consumator obişnuit de cocaină, francezul în vârstă de 50 de ani a apelat la această substanţă după ce a trecut printr-un divorţ şi un accident de motocicletă soldat cu câteva oase fracturate. Acesta a fost începutul coborârii în infern, susţine Jacques.

Primele câteva doze au avut efecte satisfăcătoare, oferindu-i iluzia de fericire şi conexiune cu alţi oameni. Însă, nu după mult timp a început să aibă nevoie de mai multe doze, trecând de la 2 - 3 prize pe zi, la o cantitate zilnică de 5 - 6 mici flacoane de spray nazal.

Treptat, simptomele au devenit din ce în ce mai rele. Somnolenţă la serviciu, episoade de ameţeli, stări de vomă, constipaţie şi o durere ascuţită în picioare l-au afectat zile la rând. El s-a folosit de statutul său profesional şi de câteva trucuri pentru a avea acces la acest medicament timp de 5 ani. De două ori, Jacques a făcut supradoză. Prietenii lui l-au salvat, însă deşi abia a scăpat cu viaţă după aceste episoade, nu s-a putut opri din consum.

Estonia a ieşit dintr-o criză a fentanylului, dar are puţine răspunsuri pentru SUA

[btx_video type="external" width="100%" video_url="https://www.youtube.com/watch?v=oIBhQokgqGU&feature=youtu.be"]

– Reţele sofisticate –

"Eram prizonier. Nu mai găseam deloc plăcerea din consum, doar suferinţă. Aceşti ultimi doi ani, la fiecare trei zile îmi repetam că mă las. Însă direcţia întregii mele vieţi era îndreptată spre următoarea doză".

Jacques nu s-a mai atins de fentanyl de 12 luni, succes pe care-l pune pe seama participării zilnice la şedinţe ale Consumatorilor de narcotice anonimi.

EMCDDA nu dispune de date statistice privind mortalitatea specific legată de fentanyl pe teritoriul Europei. Pentru 2017, a înregistrat 8.200 de decese din cauza supradozelor pe continent, însă este vorba de supradoze cu diferite tipuri de droguri şi medicamente. Dintre acestea, aproximativ 70% sunt legate de opioide, iar dintre acestea, majoritatea au fost atribuite consumului de heroinăp, conform lui Griffiths.

Însă o supradoză este rareori provocată de un singur drog/medicament şi lipsa datelor exacte poate însemna că rolul fentanylului şi al multiplelor sale derivate - substanţe cu structuri moleculare foarte similare - se strecoară pe sub radar, conform EMCDDA.

Aceasta este şi teama mamei lui Joseph. După moartea lui Joseph nu a fost nicio investigaţie. Fentanylul a fost depistat câteva săptămâni mai târziu când Juliette Boudre a reuşit să găsească una dintre pastilele pe care fiul său le ţinea ascunse şi a trimis-o la un laborator pentru analize, cu ajutorul unui prieten din poliţie.

Cum afectează opioidele sintetice creierul?

În Europa, cantitatea de fentanyl confiscată este în creştere. Poliţia a interceptat peste 15 kilograme în 2017, comparativ cu un singur kilogram în 2016. Această cantitate este suficientă pentru a produce milioane de doze, conform lui Griffiths.

În unele ţări europene s-au înregistrat creşteri ale mortalităţii prin supradoze. Marea Britanie a înregistrat 75 de decese legate de fentanyl în 2017, o creştere cu 29% faţă de anul anterior, conform autorităţilor.

În Suedia, un raport al EMCDDA şi Europol menţionează că fentanylul şi derivatele sale au produs cel puţin 370 de decese din 2014 şi până în prezent, devenind mai letal decât heroina. Iar o penurie de heroină în Estonia, la începutul anilor 2000, a transformat fentanylul în cel mai folosit drog în rândul persoanelor dependente, conform lui Griffiths.

Conform datelor EMCDDA, în micuţa ţară baltică s-au înregistrat 1.600 de decese din cauza supradozelor începând cu anul 2001, majoritatea acestora fiind provocate de fentanyl şi de alte opioide sintetice.

"Anul trecut au eliminat un grup infracţional şi fentanylul aproape că a dispărut" din ţară, a adăugat Griffiths, menţionând că eforturile sectorului de sănătate şi ale poliţiei încep să-şi facă simţite efectele.

În Franţa, impactul acestei substanţe rămâne limitat, cu mai puţin de 10 decese pe an legate direct de consumul de fentanyl, iar 7 decese pe an legate de derivate ale fentanylului sau droguri analoage, create pentru a imita acest drog/medicament în perioada 2015 - 2018, conform lui Martinez de la OFDT.

Însă 10 milioane de francezi primesc prescripţii de opioide, ce variază ca putere, conform unui raport al Agenţiei Naţionale franceze pentru Siguranţa Medicamentelor şi a Produselor pentru Sănătate.

"Îngrijirea persoanelor care au dureri generează un risc permanent de criză de sănătate", susţine Matthieu Noel, şeful echipei de analiză strategică din cadrul unităţii franceze antinarcotice Ofast.

Unităţile antidrog au dezmembrat mici laboratoare din Estonia, Franţa, Germania, Polonia, Slovacia şi Suedia în ultimii câţiva ani.

Însă "majoritatea acestor droguri/medicamente provin din China, de obicei fiind cumpărate pe dark net, şi ajunge în Europa prin servicii de mesagerie poştală", susţine Les Fiander de la Europol.

"Este un proces care se desfăşoară anonim... şi este foarte dificil de detectat". Reţelele de trafic "desfăşoară operaţiuni foarte sofisticate, organizate asemenea companiilor farmaceutice sau comerciale, cu persoane responsabile pentru logistică, comenzi şi website".

– Accesul la antidot –

Agenţia europeană de poliţie nu doreşte să fie "alarmistă", a adăugat el, însă tratează această ameninţare foarte serios şi colaborează îndeaproape cu autorităţile americane.

Treizeci şi patru dintre cele 49 de noi opioide sintetice detectate în ultimii 10 ani pe piaţa europeană sunt derivate din fentanyl. Şase au apărut pentru prima oară în 2018.

Un kilogram de fentanyl poate genera pe piaţa neagră 1,5 milioane de dolari, conform US Drug Enforcement Administration. Photo: Don Emmert / AFP

Însă evoluţia crimei organizate din mexic îngrijorează cel mai mult Europolul.

"Recent am avut infractori mexicani identificaţi în Europa, care erau implicaţi în producţia de metamfetamine", conform lui Fiander.

"Poate că în viitor vor trece la fentanyl. Atunci situaţia ar fi foarte gravă".

Pentru traficanţi, fentanylul este o afacere profitabilă, susţine Griffiths, de la centrul UE de monitorizare.

Conform US Drug Enforcement Administration, un kilogram de fentanyl poate genera cel puţin 1,5 milioane de dolari.

"Drogurile sintetice vor deveni din ce în ce mai importante pe măsură ce va deveni din ce în ce mai greu să găseşte locuri în lume unde să fie cultivate coca şi maci de opium", susţine Griffiths.

"Există un avantaj real pe piaţă în ceea ce priveşte drogurile sintetice ce sunt foarte puternice, iar fantanylul corespunde acestui model", a adăugat el.

Substanţa şi derivatele ei au fost deja depistate în pastile de Xanax contrafăcute şi în unele cartuşe cu lichid pentru ţigarete electronice, conform Europol şi EMCDDA.

Confruntate cu acest pericol cu multiple feţe, serviciile de sănătate ale UE doresc să faciliteze accesul la un antidot în cazul de supradoză, naloxone, anterior disponibil doar cu reţetă.

Aproape o duzină de ţări din cadrul UE au programe pentru scoaterea pe piaţă a unor kituri de prim ajutor gata de folosinţă, sub forma unor injecţii sau a unui spray nazal care nu necesită o consultaţie prealabilă a unui medic.

Însă disponibilitatea acestor kituri în farmacii nu este suficientă, conform specialiştilor.