Dificila chestiune a întoarcerii jidahiştilor după prăbuşirea califatului Stat Islamic

Paris – Numeroase ţări se confruntă cu o întoarcere a jihadiştilor originari din teritoriile lor după anunţul despre prăbuşirea iminentă a califatului Stat Islamic, constituit în zone din Irak şi Siria.

Mai multe sute de jihadişti străini, probabil în jur de 800, se află în mâinile kurzilor din Siria, cărora li se adaugă femei non-combatante şi copii. Tunisia, Maroc, Arabia Saudită, Turcia şi Rusia se află în prima linie, la fel ca Franţa, Marea Britanie, Germania şi Belgia.

În Europa

Franţa: În jur de 130 de bărbaţi, femei şi copii sunt deţinuţi de forţele kurde siriene (FDS). Lor li s-au adăugat, în ianuarie, circa 250 de bărbaţi, aflaţi în continuare „în natură” în Siria, dar şi femei şi copii. Peste 300 de jihadişti francezi ar fi fost ucişi.

Autorităţile de la Paris doresc să evite dispersarea lor şi intenţionează să îşi recupereze cetăţenii care se află în Siria. Însă natura acestui proces rămâne ambiguă.

Belgia: Din cei peste 400 de combatanţi belgieni plecaţi din 2012, circa 150 erau încă activi în zona irako-siriană la sfârşitul anului 2018. Li se adaugă aproximativ 160 de copii şi adolescenţi născuţi din cel puţin un părinte belgian.

Poziţia oficială a autorităţilor vizează ca repatrierea copiilor cu vârste de până la 10 ani să fie facilitată, cu condiţia ca o filiaţie cu un părinte belgian să fie dovedită. „Pentru ceilalţi, se va analiza caz după caz”, a precizat guvernul belgian.

Germania: O treime din cei peste 1.050 de islamişti care au călătorit din Germania spre Siria şi Irak s-au întors în Germania.

„Toţi cetăţenii germani, inclusiv cei bănuiţi că au luptat pentru Stat Islamic, au dreptul de a reveni în Germania”, potrivit poziţiei oficiale. Până în prezent, nu există o dezbatere reală în rândul opiniei publice pe marginea acestui subiect.

Marea Britanie: În iunie 2018, dintre cei aproape 900 de jihadişti britanici plecaţi în Irak şi Siria, aproape 400 s-au întors în ţară, în principal femei şi copii. Patruzeci au fost acţionaţi în instanţă. Marea Britanie a implementat, de asemenea, programe de deradicalizare.

În ianuarie, autorităţile estimau la 200 numărul jihadiştilor britanici încă prezenţi în Irak şi Siria. Un înalt responsabil al oficiului de antiterorism a calificat, recent, întoarcerea lor drept „o ameninţare principală”.

Rusia: Aproape 4.500 de cetăţeni ruşi au plecat în străinătate pentru a lupta „de partea teroriştilor”, au precizat la începutul anului 2018 serviciile ruse de securitate.

Nu există un anunţ oficial despre eventualii jihadişti care îşi regretă faptele şi au fost repatriaţi în Rusia, întrucât strategia Kremlinului constă mai degrabă în împuşcarea lor pe loc. În schimb, Rusia depune eforturi pentru repatrierea copiilor jihadiştilor.

O sută de copii şi de femei, cei mai mulţi originari din republicile ruse musulmane din regiunea Munţilor Caucaz, au revenit în zonele lor natale. Comanda acestor operaţiuni a fost încredinţată liderului Ceceniei, Ramzan Kadîrov.

Kosovo: Dintre cei 300 de resortisanţi plecaţi în Irak, 145, din care jumătate sunt femei şi copii, sunt încă prezenţi pe teritoriul irakian.

În virtutea unei noi legi ad-hoc, jihadiştii riscă între cinci şi zece ani de închisoare la întoarcerea în ţară. Douăzeci de imami au fost selectaţi pentru a coordona programe de deradicalizare în închisori.

Albania: 145 de resortisanţi (inclusiv femei şi copii) s-au deplasat în teritoriile jihadiste între 2012 şi 2014. Din rândul lor, 23 de decese au fost confirmate şi 45 s-au întors în Albania.

Autorităţile au implementat proiecte de deradicalizare ce prevăd mai ales ajutoare economice. Pedepse care pot să ajungă la 18 ani de închisoare au fost pronunţate pentru activităţile de recrutare de jihadişti.

În Magreb şi Asia

Maroc: În 2015, numărul marocanilor din grupările jihadiste din Irak şi Siria era estimat la peste 1.600.

La întoarcerea lor, ei au fost sistematic chestionaţi, judecaţi şi încarceraţi. Pedepsele merg de la 10 la 15 de închisoare. Peste 200 de „reveniţi” au fost chestionaţi şi aduşi în faţa justiţiei până la jumătatea anului 2018.

Tunisia: Între 3.000 şi 5.000 de resortisanţi tunisieni au plecat să lupte în Siria, Irak şi Libia, de partea organizaţiilor jihadiste.

Guvernul tunisian nu doreşte să faciliteze întoarcerea lor în ţară. „Constituţia prevede că trebuie să acceptăm toţi cetăţenii, dar ei trebuie să treacă mai întâi prin faţa justiţiei şi, eventual, prin închisoare”, a declarat recent preşedintele ţării, Beji Caid Essebsi.

Indonezia: 590 de indonezieni care s-au alăturat Statului Islamic se află încă în Siria, potrivit guvernului indonezian, care nu oferă însă nicio statistică pentru Irak.

Luptătorii care s-au întors în ţară trebuie să urmeze un program de deradicalizare înainte de a fi eliberaţi şi sunt în continuare monitorizaţi de autorităţi.