Bruxelles - Alegerile europarlamentare din această săptămână vor lansa o luptă pentru funcţiile din conducerea de vârf a continentului, dar nu vor decide câştigătorii.

Spre deosebire de alegerile naţionale, partidul cu cel mai mare număr de locuri după vot nu poate fi numit ca şef al executivului UE.

În schimb, noul preşedinte al Comisiei Europene va fi nominalizat de liderii celor 28 de state membre ale UE, după cel puţin două summituri.

Liderii pot alege sau nu să ia în considerare numele pe care le-au ales blocurile parlamentare, precum aşa-numiţii "spitzenkandidaten".

În orice caz, alegerile par să slăbească principalele grupuri de la Strasbourg şi să facă mai greu pentru PPE de centru-dreapta să-şi impună preferinţa.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel a declarat că ea îl va susţine pe candidatul PPE Manfred Weber, dar preşedintele francez Emmanuel Macron se opune întregului proces.

Şi dacă Weber, alt candidat sau cineva din afara procesului electoral va fi ales, aceasta se va vedea numai după eforturile de convingere făcute în spatele uşilor închise.

Acestea vor începe la două zile după primul rezultat al alegerilor marţi, când liderii vor avea un summit cu dineu de o noapte la Bruxelles.

După aceea, gazda, Donald Tusk, preşedintele Consiliului UE, le va înainta spre examinare o listă de candidaţi în speranţa că va fi aprobată la sfârşitul lunii iunie.

Liderii vor alege un director al Băncii Centrale Europene, un şef de politică externă, pe speakerul parlamentului şi preşedinţii Comisiei şi Consiliului.

- Candidaţii puşi pe tuşă? -

Macron, ba chiar şi majoritatea celorlalţi lideri nu sunt dispuşi să cedeze puterea ce le-a fost acordată de tratatul UE pentru a alege funcţiile de top.

Dar încă există un blocaj democratic - numirile trebuie ratificate de parlament; cel puţin 376 dintre cei 751 de membri.

Dacă liderii cad de acord asupra numelor la summitul lor din 20-21 iunie, noul parlament ar putea vota în iulie.

Aris-Oikonomou-CROP-1024x576-1.jpg

Preşedintele francez Emmanuel Macron a insistat că nu îl va sprijini pe Manfred Weber (C), oricât de bine s-ar plasa PPE în alegeri. Foto: Aris Oikonomou / AFP

Când preşedintele Comisiei care îşi încheie mandatul, Jean-Claude Juncker, a fost promovat în 2014, Germania, Marea Britanie, Olanda şi Suedia au obiectat.

Dar germana Merkel apoi a renunţat şi a făcut promovarea posibilă pentru colegul său din PPE, după o campanie mediatică în care a fost acuzată de "trădarea democraţiei".

Acum, francezul Macron este cel mai aspru adversar al procesului spitzenkandidat şi insistă că nu-l va sprijini pe Weber oricât de bine ar ieşi PPE din aceste alegeri.

- Urzeala tronurilor -

În timp ce se aşteaptă să rămână cel mai mare grup unic, lunga dominaţie a PPE asupra funcţiilor de top la Bruxelles ar putea să se apropie de final.

Grupul de centru-dreapta a fost într-un mariaj de convenienţă cu socialiştii şi democraţii de centru-stânga pentru a partaja posturile.

Dar, cu populiştii eurosceptici, Verzii şi liberalii centrişti care se aşteaptă să câştige - principalele partide nu vor avea o majoritate de lucru.

Daniel-Roland-2-CROP-1024x576.jpg

Directorul Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, urmează să plece în acest an, creând un post vacant preţios. Foto: Daniel Roland / AFP

Aceasta îi va obliga să caute coaliţii şi este posibil ca Verzii sau grupul liberal să influenţeze alegerea.

Dacă parlamentul votează pentru confirmarea unui nou şef al Comisiei Europene la jumătatea lunii iulie, el sau ea va forma apoi o echipă de comisari.

Aceştia vor fi apoi audiaţi pentru a fi confirmaţi, iar apoi sesiunea parlamentară din octombrie va vota pentru confirmare şi ei vor începe să lucreze în noiembrie.

- Trioul italian -

Trei italieni influenţi vor fi de asemenea înlocuiţi în acest an, adăugând posturile lor la harababură atunci când începe târguiala.

Directorul Băncii Centrale Europene cu sediul la Frankfurt, Mario Draghi, urmează să plece, creând un post vacant preţios.

Speakerul în exerciţiu al parlamentului italian este Antonio Tajani şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe este Federica Mogherini.

Aceste trei posturi sunt un dar al liderilor, iar unele vor fi negociate, dar există anumite condiţii politice.

Preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Donald Tusk, a precizat că se aşteaptă ca cel puţin unul să revină unei femei.

Iar ţările mai mici şi membrii mai noi vor dori să vadă respectată diversitatea geografică.

autor: Christian Spillmann

 {
 "excerpt": "",
 "creationDate": "2019-05-24",
 "permalink": "https://ednh.news/ro/cum-isi-alege-europa-urmatoarea-generatie-de-lideri/",
 "language": "ro",
 "categories": "Alegeri|News",
 "media": "Photo",
 "imageFeatured": "https://ednh.news/wp-content/uploads/2019/05/Aris-O-8-CROP-2.jpg",
 "status": "publish",
 "authorId": "6",
 "author": "afp"
}