Cinci lucruri pe care Uniunea Europeană le face pentru mediu

Uniunea Europeană coordonează şi ghidează politicile privind protecţia mediului pentru membrii săi, prin reglementări în domeniul industriei şi prin stabilirea unor obiective de politică ecologică. Alegerile europarlamentare din luna mai le vor permite cetăţenilor europeni să aleagă membrii care se confruntă cu lobiştii, diplomaţii şi tehnocraţii de la Bruxelles pentru a elabora aceste legi cheie.

– Produsele din plastic de unică folosinţă –

După ce a ajutat la scăderea consumului de pungi de plastic din supermarketuri, Uniunea Europeană s-a opus utilizării paielor din plastic, a beţişoarelor de urechi şi a tacâmurilor din plastic care poluează oceanele. Pe 27 martie, eurodeputaţii au aprobat interzicerea începând din 2021 a circa zece produse din plastic de unică folosinţă, afirmând că acestea reprezintă circa 70% din deşeurile marine. Totodată, statele membre vor trebui să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029 şi un obiectiv de 25% de conţinut reciclat pentru sticlele de plastic până cel târziu în 2025.

În iulie 2018, au intrat în vigoare noi reguli pentru reciclare. Până în 2030, 70% dintre ambalaje şi 60% din deşeurile municipale vor fi reciclate, cu limitarea depozitării la gropile de gunoi la 10%.

– Aer mai curat –

În calitate de semnatar al Acordului de la Paris în numele celor 28 de state membre, Uniunea Europeană s-a angajat să reducă emisiile de gaz cu efect de seră cu 40% până în 2030. Efortul de a realiza acest obiectiv general a fost împărţit între membrii grupului în funcţie de PIB-ului lor, fiecare stat fiind invitat să-şi mărească cota energiilor regenerabile.

De asemenea, UE trebuie să-şi reducă consumul de energie cu aproximativ o treime până în 2030 – comparativ cu nivelurile din 1990. Pentru a realiza acest lucru, blocul comunitar a reformat legile în domeniul construcţiilor şi a încercat să îmbunătăţească eficienţa aparatelor de uz casnic.

Uniunea Europeană a stabilit standarde de emisie pentru un anumit număr de gaze, reducând, spre exemplu, oxidul de sulf – cauza ploii acide – cu 70% în mai puţin de 20 de ani.

– Maşini mai puţin poluante –

Scandalul Dieselgate – în care gigantul german de automobile Volkswagen a recunoscut că a montat pe 11 milioane de vehicule din întreaga lume un dispozitiv pentru trucarea testelor de poluare – a arătat Uniunii Europene că legislaţia sa privind emisiile auto, în acest caz oxid de nitrogen de la motoarele diesel, poate fi eludată.

UE şi-a revizuit testele de măsurare a emisiilor în condiţii reale de trafic, nu numai pentru oxidul de nitrogen, ci şi pentru CO2.

Europa a impus limite producătorilor de autovehicule pentru noile autoturisme uşoare începând cu 2009 şi noi restricţii tocmai au fost decise pentru vehiculele grele de marfă.

Obiectivul este de se trece de la motoarele cu combustie la tehnologii mai curate, în pofida opoziţiei ferme din partea industriei de automobile şi a unor membri precum Germania.

– Protecţia albinelor –

Unul dintre recentele succese majore pentru activiştii ecologişti a fost interzicerea de către Uniunea Europeană a trei neonicotinoide, pesticide considerate periculoase pentru albine.

În general, UE este responsabilă de reglementarea utilizării substanţelor chimice pe teritoriul său pentru a proteja atât mediul, cât şi sănătatea oamenilor.

Însă controversa în legătură cu reînnoirea licenţei de glifosat, un erbicid controversat însă folosit la scară largă, a arătat limitele procedurilor blocului comunitar.

UE a promis ca Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor să devină mai transparentă şi recomandă statelor membre să facă acelaşi lucru pentru procedurile lor naţionale.

– Salvaţi copacii –

Uniunea Europeană s-a adresat Curţii Europene de Justiţie pentru a condamna Polonia, în aprilie 2018, pentru tăierea de copaci în pădurea Bialowieza, una dintre cel mai bine conservate păduri naturale din Europa.

Varşovia a susţinut că exploatarea forestieră are drept scop controlarea insectelor xilofage, ce se hrănesc cu lemnul copacilor uscaţi, aflaţi în putrefacţie, însă UE consideră această pădure un sit al patrimoniului mondial în cadrul programului Natura 2000.